Telefon medic : +4 0724 952 595

E-mail: dr.razvan.macarie@gmail.com

© 2025 Dr. Macarie Cabinet Cardiologie

Oct 7, 2026 · @Razvan Macarie

Săptămâna trecută am vorbit despre cât de mult contează kilogramele pentru inimă. Am văzut atunci că nu trebuie să ajungeți la greutatea „perfectă”: dacă slăbiți doar 5–10 kilograme dintr-o sută, inima simte deja diferența.

Când vine însă vorba de slăbit, toată lumea are un sfat. Vecina, colega de serviciu, rudele, internetul. Unele sfaturi sunt bune. Multe nu sunt și vă pot face să pierdeți timp, bani și chef sau mai rău, vă pun sănătatea în pericol.

Am adunat mai jos cinci lucruri pe care le aud des de la pacienți și am să vă spun, pe scurt, ce știm de fapt despre ele.

1. „Mănânc foarte puțin și tot nu slăbesc”

O aud aproape în fiecare săptămână. Și o cred: omul chiar are impresia că mănâncă puțin. Asta îmi spuneam și eu acum vreo câțiva ani în timp ce luam proporții.

Acum mai bine de 30 de ani, niște cercetători americani au vrut să afle de ce unii oameni nu slăbesc, deși spun că mănâncă sub 1.200 de calorii pe zi. Le-au măsurat în laborator, foarte exact, cât mănâncă și cât ard. Surpriza: metabolismul lor era normal, dar mâncau de fapt cam de două ori mai mult decât credeau. Și se jurau că se mișcă mai mult decât se mișcau în realitate.

Nimeni nu mințea. Doar că uităm foarte ușor ce am ciugulit: o felie de cozonac luată în treacăt, uleiul din mâncare, zahărul din cafea, paharul de suc de la prânz.

Un exercițiu care ajută mult: o săptămână, notați pe hârtie sau în telefon tot ce mâncați și beți, chiar și „doar o gură”. Majoritatea oamenilor au surprize încă din primele zile.

Sunt totuși și situații în care pacientul are dreptate. O tiroidă leneșă, unele medicamente sau nopțile nedormite pot îngreuna slăbitul. Dacă vă străduiți de luni de zile fără niciun rezultat, merită să discutați cu medicul.

2. „Fac sport, deci pot mânca orice”

Mi-ar plăcea să fie așa. Dar o plimbare în pas vioi de jumătate de oră arde doar aproximativ 120–180 de calorii. Un corn cu ciocolată sau o felie de prăjitură are cam de două ori mai mult. Iar după mișcare, de obicei, ne e și mai foame.

Asociația Americană a Inimii a publicat în vara aceasta un document despre mișcare și kilograme. Concluzia lor: pentru slăbit, cel mai mult contează ce punem în farfurie. Sportul singur aduce de obicei doar câteva kilograme în minus.

Asta nu înseamnă că mișcarea e inutilă. Din contră. Același document arată că mișcarea scade tensiunea, zahărul și colesterolul chiar și atunci când nu slăbiți. Vă ajută să nu pierdeți mușchi și să nu puneți kilogramele la loc.

În concluzie ar fi așa: farfuria hotărăște cât cântăriți, iar mișcarea hotărăște cât de bine vă merge inima. Aveți nevoie de amândouă.

3. „Pâinea îngrașă, trebuie scoasă de tot”

Pâinea a ajuns dușmanul public numărul unu. Adevărul e că niciun aliment nu îngrașă de unul singur. Ne îngrașă totalul: tot ce mâncăm de dimineața până seara, zi după zi.

Un studiu mare din America, numit DIETFITS, a pus oamenii să urmeze timp de un an fie o dietă cu puține grăsimi, fie una cu puțini carbohidrați (adică puțină pâine, paste, cartofi și dulciuri). La final, oamenii slăbiseră cam la fel în ambele grupe, în medie 5–6 kilograme. Au reușit cei care au mâncat mai curat: mai puțin zahăr, mai puține produse de la raft, mai multe legume și mâncare gătită în casă.

Așa că nu e nevoie să renunțați la pâine. Contează ce fel de pâine și cât:

Dieta mediteraneană, pe care o recomandă cardiologii europeni, are și pâine, și paste. Doar că le mâncați cu măsură, lângă o farfurie plină de legume. O dietă care vă interzice tot ce vă place nu ține mai mult de câteva săptămâni.

4. „O cură de detox curăță corpul și te slăbește”

Ceaiuri de slăbit, sucuri verzi, zile întregi doar cu lichide. Sună bine și se vând bine. Doar că o analiză a studiilor făcute pe acest subiect nu a găsit nicio dovadă serioasă că dietele detox ajută la slăbit sau că scot vreo „toxină” din corp. De cele mai multe ori, cei care le vând nici nu spun ce toxine ar elimina.

Corpul nostru are deja propriile filtre: ficatul și rinichii. Își fac treaba foarte bine și fără ceaiuri speciale, dacă le dăm apă, somn și mai puțin alcool.

Kilogramele care dispar după câteva zile de cură sunt mai ales apă. Revin aproape imediat ce mâncați din nou normal.

Pentru cei care au probleme cu inima, aici e și un pericol real. Multe ceaiuri de slăbit conțin laxative sau substanțe care elimină apa din corp. Ele pot scădea potasiul din sânge și pot da palpitații sau tulburări de ritm, mai ales la cei care iau deja tratament pentru inimă sau tensiune. Întrebați-vă medicul înainte să le încercați.

În loc de o cură de o săptămână, alegeți un singur obicei bun pe care să-l păstrați: de exemplu, apă în loc de suc la fiecare masă.

5. „Cine nu slăbește n-are voință”

Acesta e mitul care mă supără cel mai tare. Îi face pe oameni să se rușineze, să se ascundă și să nu mai vină la doctor.

Voința contează, dar nu e totul. Unii oameni se îngrașă mult mai ușor decât alții, pur și simplu din cauza genelor. Apoi, după ce slăbim, corpul încearcă să-și recupereze kilogramele: ne face mai flămânzi și ne săturăm mai greu, uneori luni și chiar ani la rând. Pe deasupra, trăim înconjurați de mâncare ieftină și gustoasă, stăm mult pe scaun și dormim prea puțin. Cardiologii europeni spun și ei că mediul în care trăim are un rol mare în creșterea numărului de oameni supraponderali.

De aceea, medicii privesc astăzi obezitatea ca pe o boală de lungă durată, la fel ca tensiunea mare sau diabetul, și nu ca pe un defect de caracter.

Dacă ați încercat de mai multe ori și n-ați reușit, nu vă judecați prea aspru. Poate doar aveți nevoie de ajutor. Iar astăzi există tratamente care chiar funcționează.

Ce funcționează, până la urmă?

Nu există trucuri sau pastile minune. Funcționează lucrurile simple, făcute zi de zi:

• o farfurie cu mai multe legume și mai puține dulciuri și produse de la raft;
• mișcare în fiecare zi, măcar o plimbare de o jumătate de oră;
• somn suficient;
• un obiectiv realist: 5–10% din greutatea de acum, nu „să arăt ca la 20 de ani”;
• ajutorul medicului atunci când, singuri, nu reușiți.

Dacă vreți să aflați cum stați cu inima, nu doar cu cântarul, vă aștept la cabinet. Ne uităm împreună la greutate, talie, tensiune și analize și găsim un sfat bun și un plan adecvat pe mai departe.

Dacă n-ați citit încă articolul de săptămâna trecută, Obezitatea și inima: de ce contează fiecare kilogram, îl găsiți tot aici, pe site.

Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Elaborat în colaborare cu AI

Bibliografie selectivă

1. Lichtman SW et al. Discrepancy between self-reported and actual caloric intake and exercise in obese subjects. New England Journal of Medicine 1992;327:1893–1898.
2. American Heart Association. Role of Physical Activity in Obesity Treatment and Cardiometabolic Health. Circulation, iunie 2026.
3. Gardner CD et al. Effect of Low-Fat vs Low-Carbohydrate Diet on 12-Month Weight Loss in Overweight Adults (DIETFITS). JAMA 2018;319:667–679.
4. Klein AV, Kiat H. Detox diets for toxin elimination and weight management: a critical review of the evidence. Journal of Human Nutrition and Dietetics 2015;28:675–686.
5. Koskinas KC et al. Obesity and cardiovascular disease: an ESC clinical consensus statement. European Heart Journal 2024;45:4063–4098.
6. Rubino F et al. Definition and diagnostic criteria of clinical obesity. The Lancet Diabetes & Endocrinology 2025;13:221–262.