Telefon medic : +4 0724 952 595

E-mail: dr.razvan.macarie@gmail.com

© 2025 Dr. Macarie Cabinet Cardiologie

Oct 1, 2026 · @Razvan Macarie

Obezitatea nu este doar o problemă de aspect sau de cântar: este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru inimă și vase de sânge. Iar vestea bună este că și o scădere moderată în greutate aduce beneficii măsurabile.

De ce vorbim despre obezitate

Aproape 1 din 4 adulți europeni trăiește cu obezitate, iar numărul lor s-a dublat din 1990 încoace, conform Societății Europene de Cardiologie (ESC). Dintre decesele legate de kilogramele în plus, aproximativ două treimi (67,5%) sunt cauzate de boli de inimă și vase.

Cu toate acestea, ESC atrage atenția că obezitatea este încă subestimată și tratată mai puțin serios decât alte riscuri, precum tensiunea mare sau colesterolul. Din 2024, ESC i-a dedicat un document special, declarația de consens despre obezitate și boala cardiovasculară, pe care se sprijină și acest articol.

Acesta este primul articol dintr-o serie despre prevenția bolilor cardiovasculare. Vom vorbi pe rând despre fiecare factor de risc, pe înțelesul tuturor.

Cum aflați dacă aveți o greutate sănătoasă

Cântarul singur nu spune totul. Aveți nevoie de două măsurători simple, pe care le puteți face acasă: indicele de masă corporală (IMC) și circumferința taliei.

Indicele de masă corporală (IMC) se calculează împărțind greutatea (în kilograme) la înălțimea (în metri) ridicată la pătrat. De exemplu, o persoană de 95 kg și 1,75 m are un IMC de 95 ÷ (1,75 × 1,75) = 31.

Circumferința taliei se măsoară cu un centimetru de croitorie, în picioare, la jumătatea distanței dintre ultima coastă și osul șoldului, după o expirație normală. Ea arată câtă grăsime s-a strâns pe burtă, în jurul organelor interne, iar aceasta este grăsimea cea mai periculoasă pentru inimă.

O regulă ușor de ținut minte: talia ar trebui să fie mai mică decât jumătate din înălțime. La 1,70 m, talia ideală este sub 85 cm.

O definiție nouă: obezitatea „clinică”

În ianuarie 2025, o comisie internațională publicată în revista The Lancet Diabetes & Endocrinology a propus o nouă împărțire. Pentru că IMC-ul poate înșela (de exemplu, la sportivii musculoși), comisia recomandă ca excesul de grăsime să fie confirmat și prin talie sau prin raportul talie/înălțime.

Apoi, medicul verifică dacă grăsimea în exces a afectat deja organismul:

• Obezitate preclinică: există grăsime în exces, dar organele funcționează încă normal. Riscul de boală în viitor este însă crescut.
• Obezitate clinică: grăsimea în exces a produs deja probleme, de exemplu respirație grea la efort, dureri articulare care limitează mersul, tensiune mare sau insuficiență cardiacă. Aceasta este o boală în sine și trebuie tratată activ.
•  

Ce face obezitatea inimii și vaselor de sânge

Grăsimea în exces nu este un depozit inert. Mai ales cea de pe burtă produce substanțe care întrețin o inflamație permanentă în corp, cresc tensiunea și dau peste cap zahărul și grăsimile din sânge. Asociația Americană a Inimii (AHA) subliniază că grăsimea abdominală crește riscul cardiovascular chiar și atunci când greutatea totală pare normală.

Potrivit ESC, obezitatea afectează practic toți ceilalți factori de risc pe care îi putem modifica. Concret, kilogramele în plus:

• Cresc tensiunea arterială. Inima trebuie să pompeze sânge printr-un corp mai mare, iar grăsimea activează hormoni care strâng vasele și rețin sare și apă.
• Duc la diabet de tip 2. Celulele devin „surde” la insulină, iar zahărul din sânge crește.
• Strică profilul grăsimilor din sânge. Cresc trigliceridele și colesterolul „rău”, scade cel „bun”.
• Grabesc ateroscleroza. Plăcile de grăsime din artere cresc mai repede, ceea ce duce la angină, infarct și accident vascular cerebral.
• Obosesc inima și duc la insuficiență cardiacă. Mușchiul inimii se îngroașă și se rigidizează. Obezitatea este una dintre principalele cauze ale insuficienței cardiace cu fracție de ejecție păstrată, formă care se manifestă prin sufocare la efort și picioare umflate.
• Favorizează tulburările de ritm. Mai ales fibrilația atrială, care crește riscul de accident vascular cerebral.
• Cresc riscul de cheaguri de sânge în vene (tromboză venoasă și embolie pulmonară).
• Produc apnee în somn. Sforăitul cu pauze de respirație crește noaptea tensiunea și solicită inima.

Cu alte cuvinte, obezitatea este adesea „factorul care îi pornește pe ceilalți”. De aceea, tratarea ei poate îmbunătăți deodată tensiunea, glicemia și colesterolul.

Vestea bună: nu trebuie să ajungeți la greutatea „ideală” ca să câștigați

Mulți oameni renunță pentru că ținta li se pare imposibilă. De fapt, o scădere de 5–10% din greutatea actuală aduce deja beneficii reale: tensiunea scade, glicemia se îmbunătățește, trigliceridele scad și respirația devine mai ușoară. Pentru o persoană de 100 kg, asta înseamnă 5–10 kg.

Cel mai solid argument vine din studiul SELECT, publicat în New England Journal of Medicine. Au participat 17.604 adulți cu suprapondere sau obezitate, care avuseseră deja un infarct, un accident vascular sau o boală arterială, dar nu aveau diabet. Cei tratați cu un medicament injectabil modern pentru obezitate (din clasa agoniștilor de GLP-1) au slăbit în medie cu aproximativ 8,5% mai mult decât cei cu placebo și au avut cu 20% mai puține infarcte, accidente vasculare și decese cardiovasculare.

Este prima dată când s-a demonstrat că tratarea obezității, la oameni fără diabet, reduce efectiv evenimentele cardiovasculare. Interesant este că beneficiul pare să nu depindă doar de kilogramele pierdute: o analiză publicată în septembrie 2026 nu a putut explica integral efectul prin scăderea greutății, a taliei sau a altor factori de risc.

La persoanele cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată și obezitate, studiul STEP-HFpEF a arătat că slăbitul cu un medicament din aceeași clasă îmbunătățește simptomele și capacitatea de efort.

Un lucru trebuie spus cinstit: pentru dieta și mișcarea singure, studiile arată clar îmbunătățirea factorilor de risc, dar nu au demonstrat încă o scădere a infarctelor, așa cum subliniază AHA. Asta nu le face mai puțin importante: ele rămân baza oricărui tratament.

Cum se slăbește eficient și sigur

Nu există o metodă unică potrivită pentru toată lumea. Tratamentul se construiește în trepte: stilul de viață este baza pentru oricine, iar la nevoie medicul adaugă medicamente sau, în cazurile severe, chirurgie.

1. Alimentația: motorul principal al slăbitului

AHA subliniază că schimbarea alimentației rămâne principalul motor al slăbitului. Nu aveți nevoie de diete-minune, ci de obiceiuri pe care le puteți păstra ani de zile:

• Umpleți jumătate din farfurie cu legume, un sfert cu proteine (pește, pui, ouă, leguminoase), un sfert cu cereale integrale.
• Inspirați-vă din dieta mediteraneană: ulei de măsline, pește de 2 ori pe săptămână, nuci, fasole, linte.
• Renunțați la băuturile dulci și la sucuri. Caloriile din băuturi nu potolesc foamea și se adună ușor în kilograme în plus.
• Reduceți mezelurile, prăjelile, produsele de patiserie și mâncarea de tip fast-food.
• Atenție la alcool: are multe calorii și crește tensiunea.
• Mâncați la ore regulate, fără televizor sau telefon în față, și opriți-vă când sunteți sătul, nu când se goleşte farfuria.

2. Mișcarea: nu doar pentru cântar

O declarație a AHA din iunie 2026 arată că mișcarea regulată scade tensiunea, glicemia și colesterolul chiar și atunci când kilogramele nu scad. Ce se recomandă:

• Minimum 150 de minute pe săptămână de efort moderat (mers alert, bicicletă, înot), adică 30 de minute, 5 zile pe săptămână.
• Exerciții de forță de 2 ori pe săptămână (gantere, benzi elastice, genuflexiuni). Ele păstrează mușchii, care altfel se pierd odată cu grăsimea, mai ales după vârsta de 50 de ani.
• Pentru a nu pune kilogramele la loc, sunt utile 200–300 de minute de mișcare pe săptămână.
• Orice mișcare contează: scara în loc de lift, plimbarea după cină, grădina.

3. Somnul, stresul și sprijinul

Somnul puțin (sub 6–7 ore) și stresul cronic cresc pofta de mâncare. Cântărirea săptămânală, un jurnal alimentar sau o aplicație pe telefon și sprijinul familiei cresc mult șansele de reușită. AHA recomandă obiective mici, concrete și măsurabile, urmărite împreună cu medicul.

4. Medicamentele moderne: o revoluție, dar nu o scurtătură

Noile medicamente injectabile pentru obezitate, administrate o dată pe săptămână, imită hormoni naturali din intestin (din familia GLP-1). Ele reduc foamea, prelungesc senzația de sățietate și ajută controlul glicemiei. Până acum, un singur medicament din această clasă a demonstrat, în studiul SELECT, scăderea infarctelor și a accidentelor vasculare la oameni fără diabet. Pentru medicamentele mai noi, cu efect și mai mare asupra greutății, studiile pe infarct și accident vascular sunt încă în desfășurare, cu rezultate așteptate în 2027.

Ce trebuie știut înainte:

• Se iau doar la recomandarea și sub supravegherea medicului. Nu sunt pentru câteva kilograme în plus înainte de concediu.
• Efectele adverse frecvente sunt digestive: greață, balonare, constipație sau diaree, mai ales la început. De obicei se ameliorează în timp. Au fost raportate și efecte adverse asupra masei musculare si asupra muschiului inimii, lucruri care vor fi cel mai probabil în vizorul cercetătorilor și clinicienilor în viitor.
• Obezitatea este o boală cronică. Când tratamentul se oprește, kilogramele tind să revină. Într-un studiu publicat în The Lancet în 2026, 67% dintre pacienții la care tratamentul a fost înlocuit cu placebo au pus la loc cel puțin jumătate din kilogramele pierdute, față de doar 8% dintre cei care l-au continuat.
• Alimentația corectă, proteinele suficiente și mișcarea rămân obligatorii și în timpul tratamentului, pentru a păstra mușchii.
• Medicamentele cumpărate de pe internet, fără rețetă, pot fi contrafăcute și periculoase.

5. Chirurgia bariatrică

Operațiile de tip sleeve gastric sau bypass gastric rămân metoda cu cea mai mare scădere în greutate. Studiile observaționale arată că pacienții operați au mai puține evenimente cardiovasculare, deși nu există încă studii randomizate care să o dovedească definitiv. Se adresează în general persoanelor cu IMC de peste 35 sau, în anumite cazuri, de peste 30 când există diabet ori alte boli metabolice greu de controlat, după o evaluare completă.

Ce recomandă cardiologii europeni și americani

Societatea Europeană de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii spun, în esență, același lucru: obezitatea trebuie măsurată, numită și tratată ca orice alt factor de risc.

Ambele societăți insistă pe ideea că obezitatea nu este o lipsă de voință. Este o boală cronică, influențată de gene, de mediu și de stilul de viață, iar ESC subliniază că epidemia este alimentată în mare parte de mediul în care trăim.

Ce puteți face de mâine

1. Măsurați-vă talia și calculați-vă IMC-ul. Notați valorile.
2. Stabiliți-vă o țintă realistă: 5% din greutatea actuală în următoarele 3–6 luni.
3. Eliminați băuturile dulci și alegeți o gustare sănătoasă în locul celei obișnuite.
4. Mergeți pe jos 30 de minute pe zi, chiar împărțit în 3 plimbări de 10 minute.
5. Dormiți 7–8 ore pe noapte.
6. Verificați-vă tensiunea, glicemia și colesterolul.

Când să veniți la cardiolog

Programați o consultație dacă aveți IMC de peste 30 sau talie peste limită și, în plus, cel puțin una dintre următoarele:

• tensiune mare, diabet sau colesterol crescut;
• sufocare la efort, picioare umflate sau palpitații;
• sforăit puternic cu pauze de respirație în somn;
• cazuri de infarct sau moarte subită în familie la vârste tinere;
• încercări repetate de slăbire fără rezultat.
•  

La cabinet facem o evaluare completă a riscului cardiovascular (EKG, ecografie cardiacă, analize) și vă ajutăm să alegeți tratamentul potrivit, inclusiv dacă medicamentele moderne pentru obezitate sunt indicate în cazul dumneavoastră.

Durerea în piept, sufocarea bruscă sau slăbiciunea bruscă a unei părți a corpului sunt urgențe: sunați imediat la 112.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Articol realizat cu ajutorul AI.

Bibliografie selectivă

1. Koskinas KC, Van Craenenbroeck EM et al. Obesity and cardiovascular disease: an ESC clinical consensus statement. European Heart Journal 2024;45:4063–4098.
2. ESC clinical consensus statement on obesity and cardiovascular disease: 10 key points. European Heart Journal 2025.
3. Powell-Wiley TM et al. Obesity and Cardiovascular Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation 2021;143:e984–e1010.
4. American Heart Association. Role of Physical Activity in Obesity Treatment and Cardiometabolic Health. Circulation, iunie 2026.
5. Rubino F et al. Definition and diagnostic criteria of clinical obesity. The Lancet Diabetes & Endocrinology 2025;13:221–262.
6. Lincoff AM et al. Studiul SELECT – rezultate cardiovasculare la pacienți cu obezitate fără diabet. New England Journal of Medicine 2023;389:2221–2232.
7. Analiză prespecificată a studiului SELECT privind adipozitatea și evenimentele cardiovasculare. The Lancet 2025.
8. Studiu privind menținerea greutății după oprirea tratamentului medicamentos (rezumat ACC). The Lancet, mai 2026.